Calendarul (actual, aflat în uz) Gregorian și cel Iulian. Ajustarea calendarului Iulian.

Calendarul (actual, aflat în uz) Gregorian și cel Iulian.

Calendarul Gregorian se bazează pe cel Iulian.

Calendarul actual (Gregorian, modern sau numit și civil), folosit în mod curent la nivel internațional, este bazat pe calendarul Iulian, care a fost introdus de împăratul roman Iulius Cezar, în Antichitate, în anul 45 B.C.

Calendarul Iulian avea 12 luni, cu un total de 365 de zile în an, cu o zi în plus intercalată o dată la patru ani, la sfârșitul lunii februarie, ceea ce făcea ca anul iulian să aibă în medie 365,25 de zile calendaristice.

Dar, pentru că așa cum am văzut, anul astronomic e de fapt ceva mai mic decât atât, având doar ≈ 365.242216 zile, anul Iulian era mai lung cu vreo 11 minute și 14 secunde. Poate că nu pare mult, dar de-a lungul timpului, până în secolulul al XVI-lea (al 16-lea), după 1627 de ani de la adoptarea calendarului Iulian, echinocțiul (* vezi nota de mai jos) ajunsese să pice pe 11 martie în loc de 21 martie.


* Nota: Echinocțiu.

Ziua este egală cu noaptea.

Echinocțiu = Momentul când ziua este egală cu noaptea, în orice loc de pe Pământ, datorită faptului că Soarele se află exact pe ecuatorul ceresc, luminând în mod egal emisfera nordică și cea sudică.

Echinocțiul are loc de două ori pe an: o dată în jurul datei de 20 Martie (echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică) și o dată în jurul datei de 23 septembrie (echinocțiul de toamnă în emisfera nordică și echinocțiul de primăvară în cea sudică).


Calendarul modern Gregorian și ajustarea calendarului Iulian.

Singura diferență între cele 2 calendare: un an multiplu de 100 e bisect doar dacă e divizibil și cu 400.

În 1582, la 24 februarie, prin bulă papală (decret papal), Papa Gregorie al XIII-lea a demarat împreună cu specialiștii săi lucrarea de ajustare a calendarul Iulian, aflat la acea dată în uz, sărind de la data de 4 octombrie (joi) nu la data de 5 octombrie (Vineri), cum ar fi fost normal, ci la cea de 15 octombrie (vineri), adică sincronizând pur și simplu calendarul anual cu cel astronomic și instituind o nouă regulă la adăugarea zilei în plus intercalate, astfel încât să nu mai apară astfel de discrepanțe (diferențe).

A rezultat astfel regula zilei anului bisect, după algoritmul prezentat în secțiunile de mai sus. Această nouă regulă prevedea ca în afara regulii divizibilității la 4 (adică adăugarea unui an bisect o dată la 4 ani, cum fusese până atunci folosind calendarul Iulian), un an multiplu de 100 era bisect doar dacă era divizibil și cu 400.

Această nouă regulă este singura care diferențiază calendarul Gregorian de cel Iulian dar rezolvă destul de bine sincronizarea cu anul astronomic.